Palinca este una dintre cele mai populare bauturi consumate pe plaiurile mioritice. Indiferent cum se numeste de la o regiune la alta, ea face parte din fibra noastra nationala. 

In ultimul timp, castiga mai mult teren, in special in judetele mari cultivatoare de meri din soiuri de mare productivitate (Golden, Starkrimson, Jonathan, Parmen auriu, etc.). Palinca se obtine la taria de 50% vol., aceasta depinzand de calitatea borhotului din care provine. In momentul fabricarii, culoarea rachiului de mere este alb-stravezie, cu gust putin contractant, insa prin invechire, devine catifelat si foarte aromat, in special cel din soiul Golden auriu.

La fel de apreciata este si palinca obtinuta din pere. Se prepara din anumite soiuri, din care un loc aparte il ocupa soiul Williams. Acest soi de pere a detinut 43% din 11000 de tone fabricate in Franta in anul 1989. Produsul finit se remarca printr-o finete si o aroma deosebita, castigand mult prin invechire, iar culoarea capata nuante galbui cu reflexe foarte placute. Si celelalte soiuri de pere dau o productie de distilat buna si de calitate. Perele zemoase vor avea nevoie de un timp ceva mai indelungat pentru fermentatie, deoarece contin o cantitate mai mare de tannin care are nevoie de mai mult timp de disipare in masa decoctului. 

Daca doriti sa obtineti o palinca de calitate superioara chiar la dumneavoastra acasa, este necesar ca materia prima sa fie de calitate. Este indicat ca recolta fructelor sa se faca la maturitate deplina, deoarece zaharul se acumuleaza in procesul de maturizare al fructelor, iar aciditatea scade, ajungand la un moment dat la un echilibru intre acesti constituienti. De asemenea, este important ca fructele sa fie culese cu mana, nu prin scuturare pentru a nu dauna calitatii gustului final, iar culesul sa se faca pe timp frumos si nu pe ploaie cand fructele se incarca cu prea multa apa, pielita crapa si patrund microorganism daunatoare. 

Dupa recoltare, fructele destinate prepararii rachiurilor naturale sunt supuse unor operatii de prelucrare in vederea fermetarii. Dintre aceste operatii mai importante sunt: receptia, spalarea, indepartarea samburilor si zdrobirea fructelor. 

Pentru ca fermentatia materiei prime sa decurga normal trebuie asigurate o serie de conditii. Un loc important il ocupă alegerea vaselor de fermentare şi igienizarea lor. Aceste vase pot fi: vase de lemn, bazine de fermentare.  După prelucrare fructele sunt trecute in vasele de fermentare si odată cu ele şi levurile. Cand conditiile sunt prielnice, levurile incep fermentatia. Practic, inceputul fermentatiei fructelor zdrobite se poate recunoaste dupa spuma alb-galbuie care se formează la suprafata, pe marginile vaselor sau bazinelor de fermentare, dupa temperatura ridicata din interiorul acestora si dupa marirea volumul fructelor zdrobite din vase. La cateva zile de la inceputul fermentatiei, o parte din partile solide ale fructelor zdrobite (pielite, samburi, seminte) se ridica la suprafata, formand un strat compact, cunoscut sub denumirea de “caciula” sau “pod”. In cazul depozitarii fructelor zdrobite in vederea fermentarii in putini, butoaie sau cazi, in perioada cand temperatura este foarte scazuta, acestea nu intra in fermentatie pana la venirea sezonului cald, cand se creează conditii optime de fermentare.

Durata fermentatiei este influentata de tipul vaselor, marimea lor si modul de prelucrare al fructelor. In vase de 150-200 litri, la temperaturi de 14-23°C, durata este de 8-10 zile, iar la temperaturi mai ridicate, fermetarea se poate incheia chiar după 6 zile. Pe timp friguros, in astfel de vase, fermentatia decurge defectuos sau nu are loc. Borhoturile care şi-au incheiat fermentatia sunt supuse imediat distilarii, altfel au loc pierderi insemnate de alcool prin aerisire.

Daca lucrati cu cantitati mari de fructe este rentabila achizitionarea unui tocator. Alegerea acestuia depinde de cantitatea de fructe pe care o folositi si de pret. In plus, aceasta poate fi folosit si pentru tocarea radacinoaselor (sfecla, varza, bostani, cartofi, etc.) pentru a putea fi folosite drept furaje pentru animale.